Ce este strungăreața?
Cu toții știm cel puțin un prieten cu strungăreață. Sau poate suntem chiar noi purtătorii acestui “accesoriu” dentar, un semn distinctiv și personalizat care nu ne deranjează…sau din contră. Pentru mulți dintre purtătorii diastemei (termenul medical atribuit strungăreței) aceasta nu este tocmai un accesoriu; ea reprezintă un motiv de stres și de evitare a expunerii zâmbetului. Diastema poate fi de două tipuri: diastemă mediană (poate fi observată cu precădere între cei doi incisivi frontali) sau mandibulară (întâlnită în cazul incisivilor inferiori).
Strungăreața reprezintă un spațiu de câțiva milimetri prezent în cavitatea orală, întâlnit cel mai des între cei doi dinți frontali. Practic, e o “pauză” prezentă între incisivii centrali. Deși este cel mai des întâlnită în rândul copiilor, ea poate fi întâlnită și în rândul adulților. Am fi tentați să credem că diastema ne afectează doar aspectul estetic, însă trebuie să aducem în discuție și vorbirea. Strungăreața afectează în special pronunția literelor “s” și “t” și în cazul debitului verbal, caz în care ea poate deveni o sursă de stres care își pune amprenta într-un mod neplăcut asupra vieții sociale (mai ales în cazul persoanelor adulte).
Diastema este o afecțiune ușoară, lipsită adesea de efecte asupra sănătății generale a pacientului. Ea este încadrată în rândul anomaliilor de tip dento-maxilar, din cauza poziției necorespunzătoare a dinților.
Care sunt cauzele apariției diastemei?
Am fi tentați să credem că strungăreața apare numai din cauze genetice, însă realitatea ne arată că aceasta nu este declanșată doar de o singură cauză. Factorii care determină apariția diastemei sunt atât de ordin biologic, cât și exogeni, determinați de intervenția umană.
În copilărie, dinții incisivi centrali se poziționează la depărtare unul de celălalt. În urma apariției și a dezvoltării dinților vecini, spațiul rămas liber se închide cu ajutorul presiunii exercitate. În acest caz, diastema este una temporară, des întâlnită în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 1-9 ani (97% din cazuri).
Alte cauze întâlnite tot în perioada copilăriei pot fi suptul degetului sau anodonția. Suptul degetului determină schimbarea poziției dinților, inevitabilă din cauza mișcării continue a degetului. Anodonția se face remarcată încă de la naștere, și se va manifesta prin absența unuia sau a mai multor dinți.
De cele mai multe ori, genetica este cea care determină în mare parte starea cavității orale. În general, moștenim dimensiunea maxilarului de la un părinte și dinții de la celălalt părinte. Astfel, dimensiunea maxilarului poate fi prea mare, iar dinții mult prea mici, caz în care golurile rămase vor determina apariția strungăreței.
O altă cauză se manifestă prin supraaglomerarea țesutului gingival care acoperă linia gingiilor și a dinților din față. Acest lucru determină extinderea mucoasei de pe interiorul buzei și a frenului, care pot forma spații de până la 6 mm între dinți.
Cine s-ar fi gândit că obiceiurile de înghițire se află și ele pe lista factorilor care determină apariția și dezvoltarea strungăreței? În astfel de cazuri, limba nu este poziționată pe cerul gurii, ci împinge dinții din față, fapt care modifică drastic poziția dinților. Acest obicei este cunoscut și sub numele de deglutiție infantilă.
Pentru mulți dintre pacienți, strungăreața este o particularitate specială. Pe de altă parte însă, există și pacienți care o privesc ca pe un lucru total inestetic, motiv pentru care apelează la servicii stomatologice care să o corecteze. De asemenea, este foarte important să știm că vizitele constante la medicul stomatolog pot reduce șansele de apariție a strungăreței.
În rândul adulților, paradontoza sau extracțiile dentare pot afecta dezvoltarea strungăreței.
Boala parodontală se manifestă prin retragerea gingiei și a osului, fapt care determină scăderea implantației dinților. În acest caz, dinții încep să migreze iar spațiile dentare își fac apariția cu mare ușurință.
Extracțiile dentare pot reprezenta un motiv pentru apariția diastemei. Dacă dinții extrași nu sunt înlocuiți în scurt timp cu implanturi dentare sau lucrări dentare, dinții vecini migrează spre locul rămas liber, fapt care determină strungăreața. În acest caz, aparatul dentar are rolul de a închide strungăreața, dar și de a corecta poziția dinților (dinții înclinați nu primesc forțele în axul lor normal și pot favoriza retragerea gingiei și prin urmare boala parodontală).
Așadar, nu putem limita apariția strungăreței la o singură cauză, fiindcă acestea sunt numeroase. Chiar dacă această problemă nu este deranjantă din perspectiva estetică, ea ar putea însemna, de asemenea, că mușcătura nu funcționează într-un mod corect, fapt care poate cauza noi probleme dentare, cum ar fi cariile sau dinții ciobiți. Atunci când pacientul remarcă o anume spațiere între dinți, este recomandată vizita la medicul dentist; numai în acest mod vom putea evalua cazul și mai apoi oferi un plan de tratament în concordanță cu nevoile estetice și financiare ale pacientului.
Cum poate fi tratată strungăreața?
Clinica Dent Park dispune de tehnologii ancorate în era digitală, menite să trateze strungăreața. Tratamentul necesită un diagnostic bine stabilit și o intervenție adecvată, în funcție de cazul pacientului și de cauza apariției spațiului dintre dinți. Tocmai de aceea vizita la stomatolog este vitală: fără aceasta nu putem stabili modul în care pacientul poate scăpa de strungăreață pentru totdeauna. În cele ce urmează vom povesti despre o serie de tratamente posibile:
- Aparatul dentar
Este important să știm că strungăreața nu poate fi corectată prin aparatul dentar doar cu ajutorul unui medic specialist ortodont, mai ales dacă diastema a fost cauzată de nepotrivirea dintre dimensiunea dinților și cea a maxilarului.
Într-adevăr, cea mai recomandată metodă de tratament pentru strungăreață este aparatul dentar. Brackeții aparatului dentar fix/mobil exercită presiune asupra dinților, reducând astfel decalajul dintre aceștia. În cazul în care deplasarea dinților afectează un ansamblu de arcade dentare, medicul ortodont poate recomanda pacientului un set complet de aparat dentar, și nu doar corectarea dinților spațiați. Aparatul dentar invizibil este o altă metodă (mai modernă și mai subtilă) prin care diastema poate fi corectată.
- Lucrările protetice
Dacă incisivii laterali au dimensiuni prea mici, medicul poate recomanda tratamentul cu fațetele dentare. Dacă dinții lipsesc, ar putea fi nevoie de o intervenție stomatologică mai complexă, ce poate include și implantul dentar sau coroanele dentare.
- Frenectomie
În cazul în care diastema apare în urma unui fren supradimensionat, acesta poate fi redus printr-o intervenție chirurgicală numită frenectomie. Dacă intervenția este realizată în rândul unui copil, strungăreața se poate închide singură. În cazul în care intervenția este realizată unui adolescent sau adult, medicul ortodont ar putea recomanda și tratamentul adjuvant cu aparatul dentar, pentru corectarea definitivă a diastemei.
- Tratamentul parodontologic
Dacă diastema este cauzată de boala parodontală, pacientul trebuie să urmeze tratamentul recomandat de medicul specialist în parodontologie. În acest fel sănătatea gingiilor și a dinților poate fi restabilită iar pacientul poate apela mai apoi la medicul ortodont pentru corectarea strungăreței.
În cazul în care sunteți purtătorul unei strungărețe și vă doriți o schimbare, trebuie să știți că este necesar să apelați la un medic stomatolog pentru a vă ghida spre pașii aferenți tratamentului.
Pentru zâmbete frumoase și sănătoase, vă așteptăm la Dent Park, pe Bulevardul Eroii Sanitari 25, București, sectorul 5. Programările se pot realiza la numărul de telefon 0770 333 123.